Dintre posibilele idei de afaceri ce le vin in minte celor care intentioneaza sa isi deschida o mica afacere in mediul rural, printre cele mai frecvente sunt un magazin mixt, o vulcanizare, un magazin alimentar, un salon de coafura, un depozit materiale de constructii.

Cei care nu s-au lansat pana acum in afaceri constata ca aproape in toate localitatile rurale din Romania exista realizate astfel de afaceri.
Acest fapt nu inseamna ca nu s-ar putea demara si alte afaceri in aceleasi domenii sau similare, deoarece in practica se intalnesc numeroase situatii in care firme noi intrate pe piata, reusesc sa elimine concurenti care exista de mai multi ani, dar nu este usor sa te lupti cu concurenta atunci cand ai resurse reduse.
O alta categorie de idei de afaceri des intalnita este cea legata de activitati agricole, ca de exemplu: cultura legumelor, ferme de pasari, ferme de vaci sau ferme de porci. Acestea sunt afaceri care aduc bani, dar in ultima vreme multi intreprinzatori s-au apucat de acest gen de afaceri si din acest motiv profitabilitatea lor a inceput sa scada sensibil.
In plus, in cazul fermelor de animale realizate pentru productia de lapte a aparut o problema noua, deoarece din 2014 au intrat in vigoare normele europene care interzic vanzarea laptelui proaspat si a branzei daca produsele nu sunt conforme, iar asta presupune analize pentru fiecare lot si existenta mulgatorilor automate si a tancurilor de racire, ceea ce reprezinta investitii semnificative.
De aceea poate ca este bine ca cei care se gandesc sa porneasca o afacere cu bani putini in mediul rural sa se gandeasca si la altceva.

1. Ferma de capre
Crescatorii de animale spun ca o ferma de capre e destul de profitabila si poate fi trecuta în topul listei de idei de afaceri bune în agricultura.
Motivarea afacerii
Prin traditie, oaia este animalul „de suflet” al romanului. Caprele au o mai mica raspandire si, mai mult, sunt gandite ca un fel de auxiliare ale oii.
Iata insa ca avantajele cresterii caprelor le aduc in atentia crescatorilor de animale: productia de branza si lapte este de cca. 2-3 ori mai mare decat la oaie, calitatile gustative ale branzei si terapeutice ale laptelui, 3 – 4 iezi fatati de 2 ori pe an, longevitatea biologica de 11 – 12 ani si, nu in ultimul rand, o hranire mult mai usoara decat la oi.
De la capra poti valorifica totul incepand cu laptele, blana si pana la carne. Este dragastoasa si adora sa iti manance din palma.
O adevarata comoara, nepretentioasa la mancare si usor de crescut. Ii este foame si sete? Este o treaba pe care o poti rezolva dimineata si seara cu furajare in jgheaburi si apa in adapatori. Daca ai treaba, in timpul zilei poti pleca, dar dimineata si seara este musai sa fii acolo.
Daca ai un mic teren si iti plac caprele, afla ca investitia nu este deloc mare. De altfel, poti incepe cu cateva capete si, avand in vedere prolificitatea acestora, in doi ani te poti lauda cu o mica ferma.
Sirul beneficiilor nu se opreste aici.

  • O capra produce, in medie, de trei ori mai mult lapte decat o oaie consumand de fapt aceeasi cantitate de hrana.
  • Caprele au o buna capacitate de adaptare si suporta cu usurinta temperaturile ridicate.
  • Fiind animale poligastrice, rumegatoare, consuma furajele grosiere valorificand eficient din punct de vedere economic acest tip de nutreturi pe care alte animale nu le consuma.
  • Capra continua lactatia si in al doilea an, chiar daca n-a fost fecundata in anul respectiv.
  • Are potential pronuntat de combinatie prin incrucisare cu alte rase perfectionate pentru obtinerea de pruductii bune de lapte sau carne.

Prezentarea afacerii
Efectivul recomandat pentru aceasta idee de afaceri este de 70 de capre din rasa autohtona – „Carpatina”. Crescatorii au aratat ca, in efectiv mai mare, caprele nu se hranesc la fel de bine si deci scade productivitatea. Se opteaza nu pentru cresterea intensiva, ci pentru cresterea traditionala, in stabulatie libera. De la o capra se obtin cca. 50 kg de branza pe an, 280 – 300 litri de lapte si 6 – 8 iezi.

Prezentarea produselor
De la capre se obtin trei produse de baza: branza, laptele si iezii.
Branza se valorifica, la sursa, cu cca. 15 – 30 lei/kg, laptele cu 3-5 lei/litru, iar iezii cu cca. 20 lei/kg. Apetirul pentru branza de capra este in crestere, iar laptele este, din ce in ce mai mult, cautat pentru proprietatile sale terapeutice. Pentru Sarbatorile pascale, iezii sunt la fel de cautati ca si mieii. Cresterea caprelor este mai putin prezenta in Romania, ceea ce face ca si concurenta sa fie relativ redusa.
Laptele de capra este usor de recunoscut prin culoarea sa alb deschisa, precum si prin aspectul omogen, grasimile pe care le contine fiind dispersate uniform, spre deosebire de globulele de grasime din laptele de vaca, care au tendinta de a se separa la suprafata.
Laptele de capra contine din plin minerale constitutive si oliogoelemente, este cel mai usor de digerat dintre toate tipurile de lapte si nu contine factori alergeni
Datorita acestor proprietati, este singurul tip de lapte ce poate fi consumat fara fierbere, proces prin care se pierd, in general, o buna parte din valorile nutritionale ale produselor lactate.

Piata
Piata este in extindere, pe masura ce mass-media este tot mai activa in a prezenta calitatile superioare ale branzei si laptelui de capra si clientii incep a consuma si aprecia aceste produse.

Concurenta
Exista deja cateva firme, de dimensiuni mari si medii, care furnizeaza lapte de capra, produse de lapte de capra si carne de capra la supermarketuri si hypermarketuri. Dar, aceasta afacere tinteste in principal magazine mici, targuri de produse naturiste si chiar desfacerea directa de la stana.

Clienti / segment de piata
Clientii pot fi persoane care constientizeaza importanta alimentatiei sanatoase in asigurarea starii de sanatate si care au gusturi mai rafinate, cunoscut fiind ca branza de capra este mai gustoasa decat cea de oaie sau vaca. De regula, astfel de clienti au venituri peste medie si un grad de instructie mai ridicat.

Venituri
Calcul orientativ de rentabilitate a afacerii cu capre
Exemplu: ferma cu 70 de capre de muls din rasa Carpatina (rasa autohtona)

Venituri din valorificarea branzei – 1.260.000 lei.
In functie de sezonul de mulgere, pentru un kg de branza telemea sunt necesari 5-6 litri de lapte. Astfel, luam in calcul o cantitate medie de lapte pe care o poate da Carpatina, de 600 de litri anual, in perioada de lactatie si rezulta 100-120 kg de branza de la fiecare capra.
100 – 120 kg x 70 capre = 7.000 – 8.400 kg de branza
8.400 kg x 15lei/kg = 126.000 lei

Venituri din vanzarea iezilor – 156.000 lei
Luam in calcul vanzarea a 120 de iezi rezultati de la cele 70 de capre, ajunsi la 10 kg fiecare (o cifra medie).
9 kg x 13lei/kg x 120 iezi = 15.600 lei
Total venituri anuale = 141.600 lei.

2. Cresterea albinelor
Avantajele unei asfel de afaceri:

  • produsele apicole sunt 100% naturale si au efecte miraculoase asupra sanatatii oamenilor;
  • cererea populatiei pentru miere si alte produse (miere, polen, pastura, propolis, venin, laptisor de matca) este in crestere;
  • produsele obtinute in urma cresterii albinelor sunt cautate in numeroase industrii (de la cea alimentara la cea farmaceutica sau cosmetica);
  • produsele apicole certificate ca fiind ecologice sunt extrem de cautate pe piata internationala;
  • costurile de demarare a afacerii sunt mici iar investitia se amortizeaza rapid;
  • afacerea poate fi organizata si dezvoltata de catre membrii unei familii;

Probleme / riscuri:

  • o astfel de afacere necesita multa atentie si pasiune pentru “albinarit”;
  • daca vrei sa obtii profituri mari trebuie sa iti cladesti propria mini-retea de distributie;
  • o astfel de afacere este interzisa persoanelor alergice la întepaturi!

Costuri estimative:
Teoretic afacerea ar putea fi pornita cu o investitie initiala de cca. 9.000 – 9.500 lei. Daca pornesti cu 10 stupi vei cheltui cca. 700 lei pentru fiecare stup+familie de albine iar la acestea mai trebuie sa adaugi 1.500 lei pentru o centrifuga de inox si 600 lei pentru o tava de descapacit de inox. Restul echipamentelor (perie, masca, afumator, combinezon de protectie) mai costa cca. 200- 300 lei. Din pacate cu 10 stupi nu castigi prea multi bani, iar ca de la 10 stupi sa ajungi la 100 iti ia cativa ani. Daca in schimb vrei sa ai o afacere profitabila de la inceput ar fi bine sa demarezi cu 100 de stupi, dar asta inseamna o investitie initiala de 95.000 – 100.000 lei (aprox. 22.000 Euro).

Particularitati:
Din pacate vanzarile de miere si produse apicole in Romania sunt relativ mici. Daca vrei sa ai o afacere profitabila cea mai buna solutie este sa te orientezi catre pietele externe, dar pentru a reusi pe aceste piete primul lucru este sa te acreditezi ca si producator ecologic iar apoi sa participi la targuri si expozitii in strainatate.

3. Cresterea prepelitelor
Avantajele unei asfel de afaceri:

  • spatiul mic de exploatare (intr-o baterie de 150 x 50cm, adica 0.75 mp se pot creste lejer 70-80 pasari);
  • cresterea rapida (pasarile ating maturitatea la 5-6 saptamâni);
  • cererea este in crestere, atat in Romania ca si pe piata internationala;
  • productivitate ridicata (o prepelita crescuta in conditii optime poate face peste 300 de oua pe an);
  • profitabilitate ridicata (daca stii cum sa iti vinzi produsele si stapanesti bine tehnologia o microferma de 500 de pasari poate obtine un profit de aproape 1.500 de euro/luna).

Probleme / riscuri:

  • necunoasterea tehnologiei de crestere poate compromite productia;
  • in momentul de fata exista o mare deosebire intre o piata potentiala si clientela reala. La anchetele efectuate multi consumatori declara ca au auzit de beneficiile consumului de oua de prepelite si ca sunt interesati sa le achizitioneze dar in practica foarte putini cumpara;
  • exporturile se pot realiza numai in cantitati mari (loturi de peste 50.000 bucati).

Costuri estimative:
Pentru ca o astfel de afacere sa iti aduca un minim de profit ar trebui sa se porneasca la drum cu minim 500 capete. Daca tehnologia de crestere este aplicata corect la un efectiv total de 500 pasari vor fi la ouat un numar mediu de 430 prepelite care ar putea produce 11.500 oua/luna. La veniturile obtinute din vazarea oualor se vor adauga veniturile secundare provenite din valorificarea carcaselor prepelitelor “reformate”. Pentru 500 pasari va trebui sa investiti in pui si achizitionarea a aproximativ 8-10 custi (cu adapatori si hranitori). O astfel de afacere poate fi demarata fara probleme cu 2.500 – 3.000 Euro. Daca vreti ca totul sa se faca “asa cum scrie la carte” si sa va minimizati riscurile ar trebui sa achizitionati si echipamente care va permit controlul climei (temperatura, umiditate) si asigurarea debitului de aer necesar. In functie de amplasarea si structura spatiului care il folositi pentru cresterea pasarilor achizitionarea unor astfel de echipamente s-ar putea sa va mai cresca costul investitiilor cu 1.000-1.500 Euro.
In cazul in care va ganditi la o ferma de prepelite doar pentru carne investitia va fi mult mai mare deoarece nu aveti sansa de a incheia niste contracte de desfacere la preturi rezonabile daca ferma nu are cateva zeci de mii de capete.

Particularitati:
Crearea unei retele proprii de distributie si vanzarea la diverse targuri si expozitii reprezinta cheia succesului pentru crescatoriile mici. Pasul de la o crescatorie mica la una mare este riscant. In momentul in care se doreste cresterea afacerii “saltul” care trebuie facut este destul de mare deoarece asta presupune orientarea catre piata externa, iar contractele de export se incheie numai pentru cantitati mari.

4. Ferma de crestere a iepurilor
Avantajele afacerii:

  • carnea de iepure este slaba si poate fi folosita cu succes si în dieta cardiacilor, a celor supraponderali, a vârstnicilor etc. Un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, spre deosebire de cea de pui care are 1.800 de calorii sau porc 3.640 calorii;
  • iepurii se inmultesc repede iar câstigurile din reproduceri pot fi mari. Numarul fatarilor la un animal este de 4-5 pe an, cu 6-8 iepuri la o fatare, ceea ce inseamna ca o singura iepuroaica teoretic poate da nastere la 40 pui pe an;
  • iepurele este considerat matur si bun de reproductie la 5 luni când deja poate ajunge la o greutate de 4,5 – 5,5 kilograme;
  • iepurii nu sunt pretentiosi la hrana si pot fi hraniti si cu resturi vegetale;
  • concurenta scazuta, existand foarte putine crescatorii de iepuri de carne in Romania;

Probleme / riscuri:

  • in Romania nu exista nicio traditie privind mâncarurile din carne de iepure;
  • lipsa abatoarelor specializate;
  • Romania nu are înca o retea dezvoltata pentru valorificarea superioara a carnii si a produselor din carne de iepure;
  • sansele de comercializare a blanurilor sunt foarte mici deoarece in Romania nu mai exista firme care sa prelucreze blana de iepure;
  • se pot obtine profituri rezonabile doar daca iepurii sunt vanduti en-detail;

Costuri estimative:
O ferma in care pornesti cu 100 de iepuroaice si 20-30 de iepuri masculi presupune efectuarea unor investitii de aproximativ 24.000 – 25.000 Euro. La realizarea fermei de iepuri trebuie tinut cont de faptul ca iepurii sunt animale sensibile si trebuie feriti de socuri, stress, etc. In plus sunt sensibili la frig si este recomandat ca pe perioada iernii sa li se asigure apa încalzita pentru baut.
Particularitati:
Fermele de iepuri existente produc iepuri de carne dar nu pot vinde propriu zis carne de iepure deoarece deocamdata nu exista abatoare autorizate pentru iepuri. De aceea cea mai buna solutie este participarea saptamânala la târguri si expozitii si vanzarea catre persoane fizice, care iau iepurii pentru gospodaria proprie (îi îngrasa pentru carne) sau pentru a-si popula gradinile. Vanzarea cu amanuntul a iepurilor este insa mare consumatoare de timp. Se poate vinde si catre alte ferme cu crestere intensiva dar in acest caz profiturile sunt extrem de mici.
Deocamdata nu sunt recomandate fermele de mari dimensiuni (peste 1000 capete) datorita problemelor legate de valorificarea iepurilor.